home despre noi contact  
 
 

Perseus

 

consilierul tau in afaceri

 

consultanta afaceri   consultanta marketing   optimizare seo   portaluri web

 
 
 
Arhiva articole:

 

12-May-2010: Economia romaneasca in contextul crizei mondiale

Dupa evenimentele din 1989, pentru prima data romanii au auzit de existenta fenomenului de globalizare. Dar in acea perioada tot ceea ce se intampla in tarile dezvoltate nu afecta prea mult economia romaneasca. In 1994 romanii au auzit ca exista o criza pe continentul american, dar nu au simtit nici un efect, ca dealtfel nici in perioada 1997-1998 cand a avut loc criza asiatica. Si daca mersul economiei mondiale nu afecta in nici un fel situatia din Romania multi considerau ca nu are rost sa se gandeasca la ceea ce se intampla in alte tari si la globalizare. Totusi dupa 2000, tot mai multi romani au inceput sa sesize ca in Romania apar anumite schimbari care te duc cu gandul la ideea integrarii economiei romanesti in economia mondiala. Daca in perioada 2000 - 2006 doar specialistii erau pe deplin constientii de faptul ca economia romaneasca se racordeaza la economia mondiala si de implicatiile globalizarii, odata cu intrarea Romaniei in UE totul a devenit clar pentru cei implicati direct in economie. Afacerile au inceput sa prospere si multi manageri si proprietari de afaceri au simtit pe propria piele latura pozitiva a globalizarii.
Din pacate a sosit si anul 2008 care le-a dat o lectie tuturor romanilor.
In vara anului 2008 in presa aparusera informatii despre criza americana, criza despre care se credea ca va avea implicatii la nivel global. Multi insa nu au luat in serios aceste informatii, pana cand o serie de banci renumite au inceput sa anunte ca au dificultati majore. Apoi in octombrie 2008 s-a anuntat ca Senatul american a aprobat un plan istoric de sustinere a sectorului bancar, in valoare de 700 de miliarde de dolari, pentru stabilizarea sistemului financiar aflat in criza. Incepuse sa devina evident pentru cetateanul de rand ca pe continentul american sunt mari probleme. Apoi informatii similare au inceput sa parvina si din Europa si in scurt timp lumea a inceput sa isi dea seama ca e vorba de o criza mondiala. Cu toate astea romanii inca mai sperau ca nu vor fi afectati, mai ales ca in acea perioada “economia duduia” conform afirmatiilor primului ministru liberal. In scurt timp insa, dupa preluarea puterii de catre coalitia pdl-psd economia a inceput sa schiopateze. Evident caderea economica se datora crizei economice si nu schimbarii puterii politice. Din pacate insa, decizile luate de unul dintre cei mai nepriceputi ministrii de finante pe care i-a avut Romania in ultima suta de ani a facut ca acesta criza sa lovesca extrem de puternic economia romanesca. Intr-un singur an aproape 100.000 de afaceri au fost inchise. Si altii care nu aveau economii competitive si care au avut ghinionul sa fie condusi de persoane incapabile sa ia decizile corecte in conditii de criza au fost puternic afectati.
Reprezentantii Bancii Europene pentru Investitii considera ca Europa Centrala si de Est a fost regiunea cel mai greu lovita de criza din intreaga lume. Tarile Baltice, Bulgaria, Romania si Ungaria, Grecia au fost tarile unde au aparut cele mai mari recesiuni. Aici au fost cele mai mari scaderi si toate au fost inainte economii extrem de dinamice. Tarile Baltice au avut cresteri anuale de 8 -10 la suta din anul in care au aderat la UE. Acum, intr-un an, PIB-ul lor a cazut cu 17-18 la suta. Aceasta schimbare in evolutia unei tari este fara precedent. Ceea ce este grav este faptul ca Bulgaria si Romania sunt tarile cu economiile cel mai putin competitive din Uniunea Europeana, potrivit unui studiu publicat de Forumul Economic Mondial. La polul opus se afla Suedia, care ramane ca si pana acum cea mai competitiva economie europeana, urmata de Finlanda si Danemarca. Cele trei state nordice s-au clasat deasupra Olandei, Luxemburgului si a Germaniei, intr-o analiza fundamentata pe indicatori precum cresterea economica si a productivitatii, cheltuielile rezervate cercetarii si dezvoltarii si pe somaj. In Europa, o surpriza deosebita a reprezentat-o Polonia, care printr-un plan inteligent de masuri anticriza a reusit sa inregistreze crestere economica in perioada in care alte economii ale unor tari dezvoltate erau in declin. In 2010, in cele din urma si economia spaniola a inceput sa isi revina. Economia acestei tari a scazut cu 3,6% in 2009, dar la finele trimestrului I al anului 2010 se pare ca a avut loc o crestere a produsului intern brut de 0,1%, in termeni trimestriali, dupa sase trimestre consecutive de declin. O alta economie care a impresionat a fost cea a Israelului. In 2009 economia acestei tari a avut o crestere de 0,5% (4,4% in trimestrul al patrulea), previziunile pentru 2010 fiind chiar mai optimiste: o crestere a PIB-ului de 3,5%, ceea ce presupune o intoarcere la situatia de dinainte de criza. Pe de alta parte, pe plan mondial Romania nu face parte din plutonul codas, dar daca comparam Romania cu celelte tari europene vom constata ca alaturi de vecinii nostri bulgari suntem printre ultimii.
Ceea ce este insa important pentru romani este faptul ca insitutiile financiare internationale si Uniunea Europeana vor sa sprijine redresarea economica a Romaniei. Reprezentantii Bancii Mondiale, Bancii Europene pentru Investitii si ai Fondului Monetar International au venit aproape concomitent la Bucuresti, din dorinta de a ajuta Romania. Datorita sprijinului primit din exterior guvernul a reusit sa incheie un acord cu Fondul Monetar InternaÅ£ional si cu Uniunea Europeana prin care sa atraga fonduri pentru a stopa caderea economiei romanesti. Romania a incheiat un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanÅ£are externÄ, de la Fond, Uniunea Europeana, BM si BERD fiind de 19,95 miliarde euro. Pana la finalul anului 2009 Romania a atras deja imprumuturi de aproximativ 11,5 miliarde euro, imprumuturi care insa nu a facut altceva decat sa acopere “gaurile existente”. Din pacate in momentul in care s-au facut primele trageri nu s-au luat masuri pentru reducerea costurilor si ca urmare prima parte a imprumutului primit nu a putut fi folosita pentru demararea unor programe care sa contribuie concret la relansarea economiei. Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul National de Statistica economia Romaniei a scazut in 2009 cu 7,1%, dupa ce in ultimul trimestru din 2009 declinul economiei a fost de 6,5% fata aceeasi perioada din 2008. Toti spera ca din 2010 lucrurile se vor schimba si ca vor apare fonduri pentru reluarea investitiilor si implicit crearea de locuri de munca. Mai mult decat atat, reprezentantii insitutiilor de finantare internationale afirma ca vor sprijini Romania sa isi sporeasca capacitatea de a accesa fonduri structurale. Se vor pune la dispozitie fonduri pentru asigurarea cofinantarii necesare cheltuirii fondurilor europene alocate pentru Romania pentru perioada 2007-2013. Sprijinul financiar international este necesar deoarece Romania trebuie sa atraga fondurile europene in conditiile impuse de Uniunea Europeana, conditii care sunt in concordanta cu reglementarile existente in tarile dezvoltate ale Uniunii Europene. Nu trebuie uitat faptul ca Uniunea Europeana este o forma de asociere a unor tari dezvoltate. Din pacate Romania, relativ saraca si cu o capacitate administrativa limitata, incearca sa satisfaca aceste reglementari pentru tarile dezvoltate si nu prea reuseste. Nu este o situatie pentru care sa acuzi nici Uniunea Europeana, nici Romania, ci o neconcordanta intre ceea ce se asteapta de la un stat membru si ceea ce poate da Romania.Un domeniu in care e deosebit de multa nevoie de fonduri structurale este cel al logisticii si infrastructurii de transport. Un studiu al Bancii Mondiale arata ca o performanta in sectorul logisticii poate creste PIB-ul unei tari cu unu la suta si volumul comertului exterior cu doi la suta. Pana acum, desi Romania a avut alocate fonduri europene pentru constructia de autostrazi si sosele nu a reusit acest lucru. Spre deosebire de Romania Croatia, o tara mai mica decat Romania si care nu este inca membra UE, are deja o retea rutiera incredibila. Guvernul croat a dovedit un mult mai bun management al proiectelor si al fondurilor. Imbunatatirea infrastructurii rutiere va crea sansele ca tot mai multe firme straine sa vina in Romania, iar piata romaneasca sa devina o piata din ce in ce mai interesanta si mai atractiva.

Ca sa intelegem mai bine in ce fel criza actuala ne afecteaza in calitate de cetateni sau in calitate de intreprinzatori / manageri e bine sa intelegem cat mai bine ce inseamna o criza economica/financiara si ce s-a intamplat in trecut in situatii similare.
Crizele sunt definite ca fiind situaţii caracterizate de o instabilitate pronuntata care conduc la o incertitudine in crestere. In situatii de criza oamenii se afla intr-o permanenta stare de neliniste si de nesiguranta legata de viitor, teama sau chiar panica. Nu exista valori fixe care sa defineasca o criza economica, dar conventional s-a stabilit ca recesiune este atunci cand dupa 2 trimestre succesive avem de a face cu scaderea PIB-ului unei tari sau regiuni, scadere ce de obicei este insotita de o scadere a veniturilor individuale, reducerea nivelului ocuparii, diminuarea productiei industriale si a consumului.
Criza financiara este o forma de manifestare a crizei economice si este generata de neincrederea in sistemul financiar, ce are ca efecte scaderea semnificativa a volumului tranzactiilor la bursa, distorsionarea sistemului de creditare, distrugerea credibilitatii companiilor de asigurari si o dereglare a mecanismelor de pe piata financiara. Poate tocmai de aceea multi economisti consiedra ca principal vinovat al actualei crize mondiale pe Alan Greenspan, cel care a Å£inut fraiele economiei americane pentru aproape trei decenii. Acesta a fost presedintele Rezervei Federale americane din 1987 panÄ in 2006, perioada de varf a liberalizÄrii fluxului de capital. Alan Greenspan a fost criticat in repetate randuri de laureatul Premiului Nobel, economistul american Joseph Stiglitz. Stiglitz a afirmat ca Greenspan “nu a crezut cu adevarat in regularizarea pieÅ£ei; cand excesele sistemului financiar au fost semnalate, Greenspan si altii au sugerat cÄ piata se va autoregulariza. Opinia sa a contat mult in ridicarea controlului statal de pe piaÅ£a financiara si in folosirea contractelor financiare derivate.”
Actuala criza economica seamana partial cu criza din perioada interbelica. Desi sistemele politice si economice de atunci erau mult diferite fata de cele actuale intalnim o serie de similaritati.
- in perioada interbelica totul a inceput cu criza financiara de pe Wall-Street din 1929. Acum totul a inceput tot in SUA, cand in toamna anului 2007 s-a declansat criza imobiliara.
- atat criza din 1929-1933 cat si cea actuala au afectat puternic sectorul financiar. Si atunci, ca si acum bursa a inregistrat o cadere dramatica iar sectorul bancar a fost puternic zguduit (in 2009 autoritatile de reglementare din Statele Unite au inchis 140 de instituţii din sistemul bancar American, iar in primele 4 luni ale anului 2010 alte 51 de institutii).
- ambele crize au afectat major industria, serviciile si comertul: atat in perioada interbelica cat si acum mii de�afaceri au fost inchise, milioane de oameni au ajuns someri iar consumul a scazut dramatic.
Pe langa asemanari, anumite aspecte sunt total diferite. Dintre acestea mentionam:
- globalizarea si liberalizarea pietelor, atat a celor de bunuri si servicii cat si a celor financiare – in prezent exista o circulatia libera a marfurilor, a capitalurilor financiare si a forÅ£ei de munca in intreaga lume;
- existenta unui sistem informational mondial, ce permite accesul rapid la informatie atat marilor jucatori de pe piata cat si persoanelor fizice – societatea actuala se caracterizeaza printr-o preponderenta sectorului tehnologiei informaÅ£iilor (IT), telecomunicaÅ£iilor si afacerilor audio-vizuale (din anul 2000 acest sector a atins pe plan mondial cota de 6,3 %, ocupand pozitia de lider;
- existenta unor poli de putere economica: America de Nord, Uniunea Europeana si Asia de Sud-Est.
- criza energetica si a resurselor: dezvoltarea societatii de consum conduce la epuizarea rapida a resurselor de combustibili si a rezervelor de materii prime

Ce masuri au luat politicienii in perioada interbelica ?
In general, guvernele au luptat contra crizei pe trei directii:
- reintroducerea proctetionismului;
- distrugerea stocurilor;
- reducerea deficientelor bugetare si a inporturilor, insotita de o permanenta politica de devalorizare monetara.
Important de subliniat este faptul ca in perioada interbelica statul a intervenit desi lumea nu era obisnuita ca statul sa intervina in economie. Liberalismul clasic era in perioada de glorie si toata lumea considera ca inoportuna intrventia statului in economie. Administratia americana a lansat programul „New Deal” prin care a intervenit radical pe piata financiara si in economie. Asa s-a nascut dependenta de stat, revendicarea interventiei si disponibilitatea populatiei pentru solutii “miraculoase”. Unii au afirmat ca acea criza a fost pusa in scena de anumite capete luminate care au urmarit un mecanism logic este simplu: CRIZA determina INTERVENTIA STATULUI care se finalizeaza in CONTROLUL aproape totalitar asupra societatii.
Azi lucrurile sa vad diferit, dar idea de baza este aceeasi: statul / statele trebuie sa intervina pentru a pune capat crizei financiare si a relansa economia. Principalele masuri luate au fost de ordin financiar.
Angajamentele financiare ale Bancii Mondiale pentru susÅ£inerea tarilor afectate de criza economica globala incepand din iulie 2008 au ajuns la nivelul record de 100 miliarde dolari, banca finanÅ£and 495 proiecte de promovare a creÅterii economice, potrivit unui comunicat al instituÅ£iei. Aceste finanÅ£ari au fost acordate pentru sprijinirea oamenilor saraci, crearea de locuri de munca in infrastructura Åi realizarea unei baze pentru redresare (agricultura - pentru susÅ£inerea micilor fermieri; microfinantare pentru a ajuta companiile mici Åi microintreprinderile). Imprumuturile pentru serviciile sociale Åi sanatate au crescut substanÅ£ial, de la 1,6 mld. dolari, in anul financiar 2008, la 6,3 mld. dolari, in anul financiar 2009, si respectiv 5,1 mld. dolari in primele 9 luni ale anului financiar 2010", se arata intr-un comunicat al acestei institutii.
De curand au fost anuntate noi programe de finantare ca urmare a unor intelegeri intre Uniunea Europeana, Banca Centrala Europeana si FMI, pentru a reduce riscul ca fluctuatiile pietei sa influenteze ratingurile din Europa. Se va crea un pachet de intervenÅ£ie de urgenÅ£a in valoare de circa 750 miliarde euro, care va intari economia europeana si mondiala. Pe de alta parte masurile prevazute prevad o mai stricta supraveghere a bugetelor in “zona euro”.
Practic observam interventia statelor in special pe piata financiara. Pe celelalte piete masurile de redresare sunt mult mai putin vizibile, iar in Romania am putea spune INVIZIBILE !
Si totusi, multi se intreaba de ce in Romania, acum la aproape 2 ani de la inceputul crizei e din ce in ce mai rau. De ce tot mai multe afaceri se inchid si de ce rata somajului tot creste. Raspunsurile le-au dat analistii si consultantii de afaceri.
Analistii considera ca principalul vinovat este guvernul care a fost incapabil sa puna in aplicare un plan care sa sprijine micile afaceri din Romania, iar consultantii de afaceri considera ca intr-o masura destul de mare vinovati sunt si intreprinzatorii romani care in loc sa se reorienteze rapid catre alte domenii de activitate si in special catre alte piete au stat si au asteptat relansarea economiei romanesti. In plus in multe firme romanesti nivelul de competitivitate este scazut (odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana au fost afectate performantele egentilor economici in sensul diminuarii procentului de agenti economici care au inregistrat profit cu aproape 56%).

Previziuni: daca guvernantii nu vor lua cu adevarat masuri care sa sprijine infiintarea de noi afaceri si dezvoltarea celor existente si daca intreprinzatorii nu vor lua masuri pentru ca firmele lor sa fie mai competitive si sa acapareze noi piete probabil in cca 12 luni vom ajunge falimentari ! Atunci probabil vor veni alti sa ne invete ce sa facem !

Sfatul consultantului de afaceri: daca ai o firma sau esti managerul unei firme nu astepta sa fii ajutat de stat ! Incearca sa faci afaceri cu firme din zone bogate ale europei si poate vei avea succes !

 
 
 
 

© Perseus SRL   SEO by: www.perseus.ro

conditii de utilizare  | memoreaza acest site